Potrivit portalului instanțelor de judecată, ședința este programată să înceapă la ora 14.00.
Pe 24 decembrie, Curtea de Apel București a devansat termenul inițial de judecată, stabilit pentru 13 ianuarie 2025, ora 11.00, programând cauza pentru data de 30 decembrie 2024, ora 14.00.
Decizia de a transfera dosarul către Curtea de Apel București a fost luată pe 16 decembrie de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a constatat că nu are competența de a soluționa contestația. Dosarul vizează anularea hotărârilor BEC și reluarea alegerilor prezidențiale.
„Admite excepția necompetenței materiale a ÎCCJ. Declină competența soluționării cererii către Curtea de Apel București – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal. Fără cale de atac”, se arată în decizia ÎCCJ.
Procesul a fost inițiat de Călin Georgescu și Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, care au chemat în judecată BEC și mai multe instituții, inclusiv Ministerul Apărării, Guvernul României, Serviciul Român de Informații (SRI), Curtea Constituțională și președintele Klaus Iohannis.
Obiectivul principal al cererii este anularea deciziilor BEC nr. 230D/2024, 231D/2024 și 232D/2024, care prevăd anularea procesului electoral și reluarea alegerilor prezidențiale de la zero.
Pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a invalidat rezultatele primului tur al alegerilor, câștigate de Călin Georgescu, invocând informații provenite din documente desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI și STS.
Documentele arată că Georgescu ar fi încălcat legislația privind finanțarea campaniei electorale, raportând la Autoritatea Electorală Permanentă cheltuieli de zero lei, în ciuda faptului că SRI și MAI au indicat o finanțare de un milion de euro, gestionată de Bogdan Peșchir, pentru campania pe TikTok.
Totodată, CSAT a menționat acțiuni cibernetice desfășurate de un actor statal asupra infrastructurii electorale IT&C, evidențiind vulnerabilitățile procesului electoral din România. Serviciul de Informații Externe (SIE) a subliniat interesul Rusiei pentru influențarea agendei și stării de spirit în societatea românească prin propagandă, sprijinirea candidaților eurosceptici și alimentarea mișcărilor antisistem. Aceste acțiuni au inclus proteste și dezinformări menite să reducă sprijinul pentru Ucraina.
