Klaus Iohannis a ajuns la finalul celor zece ani de mandat în fruntea statului, cu prelungirea în urma anulării turului doi de scrutin, în urma unei demisii care reprezintă o decizie fără precedent până acum în politica românească, pentru un şef al statului.
Iohannis l-a întâmpinat pe preşedintele care a preluat interimatul la Palatul Cotroceni, Ilie Bolojan, la Palatul Cotroceni, iar cei doi au avut o discuţie tete-a-tete.
În timpul în care Klaus Iohannis şi Ilie Bolojan au avut discuția, care a durat în jur de 15 minute, pe Platoul Marinescu a fost pregătit autoturismul cu care preşedintele a părăsit Palatul Cotroceni.
Cei doi s-au salutat la finalul întâlnirii, iar preşedintele Klaus Iohannis a plecat de la Palat în timp ce Ilie Bolojan a rămas în clădire.
Klaus Iohannis i-a spus lui Ilie Bolojan, potrivit News.ro: ”Mult succes! Să aveţi grijă de România! Doamne ajută!”
Pe Platoul Marinescu s-a intonat imnul naţional al României şi preşedintelui Klaus Iohannis i s-a prezentat garda de onoare, pentru ultima dată în calitate de preşedinte al României.
Preşedintele a fost emoţionat în momentul în care s-a intonat imnul naţional.
De asemenea, înainte de a pleca, Klaus Iohannis a spus: ”Dumnezeu să binecuvânteze România!”.
Demisia lui Klaus Iohannis, o premieră în politica românească
Klaus Iohannis şi-a dat luni demisia din funcţie, în contextul în care în Parlament se pusese în mişcare procedura de suspendare a sa din calitatea de şef al statului. El a susţinut că procedura de suspendare ar duce România în criză şi ”nu va înţelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers, când preşedintele în funcţie va pleca oricum”. ”Mai pe româneşte, vom fi efectiv de râsul lumii”, a arătat Klaus Iohannis, luni, la anunţarea demisiei.
“Pentru a scuti România şi pe cetăţenii români de această criză, de această evoluţie inutilă şi negativă, demisionez din funcţia de preşedinte al României. Voi pleca din funcţie (…) pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!”, a transmis Iohannis.
Curtea Constituţională a constatat, marţi, vacantarea funcţiei de preşedinte al României şi a stabilit ca Ilie Bolojan, preşedinte al Senatului, să preia din 12 februarie interimatul la Palatul Cotroceni.
Klaus Iohannis a fost ales şef al statului în două mandate. Ultimul său mandat ar fi trebuit să se încheie la 21 decembrie 2024, însă Curtea Constituţională a anulat alegerile prezidenţiale şi a decis ca Iohannis să rămână la Cotroceni până la alegerea unui nou preşedinte.
Decizia CCR a venit după ce CSAT a desecretizat informaţiile primite de la SRI, SIE şi Ministerul Afacerilor Interne cu privire la campania electorală derulată de Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale.
Președintele interimar preia doar atribuțiile constituționale ale președintelui, cu unele limitări:
1. Reprezintă statul român pe plan intern și internațional
2. Promulgă legi și poate cere reexaminarea acestora
3. Poate sesiza Curtea Constituțională în legătură cu constituționalitatea legilor
4. Poate adresa mesaje Parlamentului
5. Poate institui starea de urgență sau de asediu, cu aprobarea Parlamentului
6. Poate numi și revoca miniștri, la propunerea prim-ministrului
7. Îndeplinește funcția de comandant suprem al forțelor armate
8. Poate participa la ședințele Guvernului
Conform articolului 98, alineatul (2) din Constituție, președintele interimar nu poate îndeplini atribuțiile prevăzute de articolele 88-90, adică:
- Nu poate dizolva Parlamentul.
- Nu poate iniția un Referendum.
- Nu poate adresa Parlamentului mesaje politice.
Art. 88 – Mesaje
Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.
Art. 89 – Dizolvarea Parlamentului
(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
Art. 90 – Referendumul
Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.
Art. 99 – Răspunderea preşedintelui interimar
Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României săvârşeşte fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, se aplică articolul 95 şi articolul 98.
Președintele interimar își exercită funcția până la revenirea președintelui titular sau până la alegerea unui nou președinte, în cazul vacanței definitive a funcției.
