La Ialta, în februarie 1945, liderii SUA, Uniunii Sovietice și Marii Britanii (Roosevelt, Stalin și Churchill) s-au întâlnit și au stabilit configurația lumii după cel de-al Doilea Război Mondial. Acest eveniment este considerat un moment în care superputerile învingătoare au decis soarta țărilor europene, unele aliate, fără consultarea lor directă. Istoricii văd această înțelegere ca fiind cea care a plasat România și alte state est-europene sub influența comunistă a Rusiei, în timp ce a salvat țări precum Grecia de comunism.
Vorbind miercuri seară la Antena 3 despre negocierile dintre SUA și Rusia din Arabia Saudită, Cristian Diaconescu a descris momentul ca fiind „dramatic”, dar a menționat că rușii „nu au reușit să-i convingă pe americani”.
„Este un moment dramatic, nu vreau să generez emoții, dar situația este extrem de complexă. În primul rând, întâlnirea dintre reprezentanții Rusiei și cei americani – ce și-a dorit Rusia? Două aspecte – să afle dacă va obține un avantaj pentru a face din SUA un aliat în proiecte de tip Ialta. Al doilea aspect, în cazul în care acest lucru nu se realizează, să creeze divizii în relația transatlantică. Situația se poate schimba de la o oră la alta sau de la zi la zi. Rușii nu au reușit să-i convingă pe americani. Ei au participat la această întâlnire pentru a transmite un semnal, pentru ca Rusia să intre într-o logică de disponibilitate în privința crizei. Au abordat situația într-un mod pragmatic și tranzacțional, având în vedere împărțirea responsabilităților între europeni și americani”, a declarat Diaconescu.
El a menționat că partea rusă a cerut americanilor să retragă garanțiile de securitate acordate statelor care au aderat la NATO după 1997, inclusiv România. O astfel de solicitare fusese făcută de Moscova și înaintea invaziei din Ucraina, însă partea americană a refuzat atunci.
„Așteptările lor se referă la posibilitatea ca, la un moment dat, SUA să determine partenerii europeni din NATO să retragă garanțiile de securitate pentru statele care au aderat după 1997. Astfel, noi, cei care am intrat după 1997, să nu mai beneficiem de aceste garanții, iar situația din aceste zone să fie supusă unor negocieri în care nu am fi implicați, ca la Ialta, ceea ce ar duce la recunoașterea unei zone de influență a Rusiei. Nu este interpretarea mea, este declarația lor”, a adăugat Cristian Diaconescu, referindu-se la discuțiile de la Riad.
„De asemenea, din perspectiva Rusiei, această apropiere a NATO ar trebui limitată cât mai mult posibil pentru a rezolva problemele lor strategice profunde, adică să-și îndepărteze sursa de amenințare, așa cum au prezentat-o în opinia publică”, a explicat consilierul prezidențial pentru apărare și siguranță națională, care este și șef al Cancelariei prezidențiale.
„Nu avem garanții”
România, a continuat oficialul, a fost informată cu privire la aceste discuții.
„Am fost informați, deoarece este relevant pentru România. Am primit informațiile, nu le-am cerut noi. Statele Unite au refuzat, deocamdată, dar nu avem garanții”, a mai declarat Cristian Diaconescu.
Reprezentanții Rusiei și SUA au purtat marți o primă rundă de negocieri în Arabia Saudită, fără participarea europenilor sau a ucrainenilor. În acest context, președintele Franței a organizat discuții cu liderii europeni despre Ucraina și securitatea continentului, luni și miercuri, iar la cea de astăzi a participat și Ilie Bolojan, care a avut și o întrevedere bilaterală cu Emmanuel Macron.
Diaconescu a vorbit și despre discuția dintre Ilie Bolojan și Emmanuel Macron, menționând că, din informațiile sale, aceasta a fost „extrem de bună”.
„Din câte știu, a fost o discuție extrem de bună, iar președintele Macron a făcut și o serie de declarații publice. Se pare că, în ciuda unor disfuncționalități de parcurs, Franța consideră că parteneriatul de 16 ani poate continua să aibă o semnificație strategică importantă”, a spus Cristian Diaconescu.
Ne gasiti si pe Facebook.
