Curtea Constituţională a României a decis, la 18 ianuarie 2023, declararea anului 2023 anul “Centenarului Constituţiei României Întregite”. Constituția din 1923 a consacrat pentru prima oară în istoria constituțională a României, prin art.103, “dreptul de a judeca constituționalitatea legilor și a declara inaplicabile pe acelea cari sunt contrarii Constituțiunii”.
Curtea Constituțională va celebra “Centenarul Constituției României Întregite (1923 – 2023)” în cadrul Adunării solemne organizate, luni, 27 martie 2023, la Palatul Parlamentului, Sala de plen a Senatului „Regele Mihai I al României”.
Adunarea solemnă este dedicată aniversării a 100 de ani de la adoptarea Constituției României Întregite din 1923 și deschide seria evenimentelor și manifestărilor organizate de Curtea Constituțională pe parcursul anului 2023, care a fost declarat de către Plenul Curții Constituționale, Anul “Centenarului Constituției României Întregite”.
Biroul de presă al Curții Constituționale informează că printre personalitățile invitate se află Președintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, președinta ad interim a Senatului, doamna Alina Ștefania Gorghiu, președintele Camerei Deputaților, domnul Ion-Marcel Ciolacu, prim-ministrul României, domnul Nicolae-Ionel Ciucă, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, doamna judecător Corina Alina Corbu, precum și Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel.
Președintele Klaus Iohannis a susținut în cadrul evenimentului un discurs în Plenul Parlamentului despre importanța principiilor fundamentale în parcursul democratic al unei națiuni.
“Pentru ca drumul unei națiuni să nu fie deviat spre autocrație și dictatură, este esențial ca cetățenii și autoritățile publice deopotrivă să conștientizeze că orice cedare de la principii fundamentale poate, în timp, să compromită parcursul democratic. Constituția pe care o aniversăm astăzi rămâne expresia reușitei proiectului național, iar întreaga construcție a statului român modern a fost un efort de generații, cu sacrificii făcute mereu cu speranța unui viitor mai bun.
România Întregită nu a presupus doar crearea statului unitar național și o unificare teritorială, ci și crearea premiselor unei democrații incluzive. Românilor, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie, li s-au recunoscut și protejat principalele drepturi fundamentale. Totodată, Constituția României din 1923 a reprezentat atât o expresie, cât și o bază normativă pentru unificarea legislativă și pentru integrarea multiculturală a diverselor tradiții legislative. Legea fundamentală românească era una dintre cele mai avansate din Europa acelor vremuri, devenind temelia juridică și politică pentru funcționarea instituțiilor României, o monarhie bazată pe un regim constituțional democratic, parlamentar.
Constituția din 1923 a fost o operă juridică modernă, de inspirație europeană, care a reflectat nu doar o serie de aspirații și tradiții specifice societății românești, ci și apartenența naturală a României la spațiul cultural, politic și juridic al democrațiilor occidentale. Consacrarea expresă a caracterului unitar al statului, a drepturilor civile și politice, protejarea libertății religioase, dreptul minorităților naționale, regimul proprietății, interzicerea discriminării pe motive etnice, de limbă sau de religie și a pedepsei cu moartea în timp de pace, ca și interzicerea cenzurii sunt doar câteva dintre elementele modernizatoare pe care Constituția din 1923 le-a adus statului român. În Legea fundamentală de acum un secol și-au găsit loc principiile constituționalismului liberal, printre care se numără separația puterilor în stat, raționalizarea procesului legislativ sau consacrarea controlului de constituționalitate asupra legilor, realizat atunci prin Curtea de Casație și Justiție.“, a declarat Iohannis.
