Publicația internațională The Economist a dedicat un articol României, în care arată clar cum creșterea economică de care se bucură țara noastră atrage muncitori străini. Publicația mai scrie că economia în continuă creștere ne transformă țara într-una de emigranți, într-una de imigranți.
Angajații străini, în special proveniți din țările asiatice, vin acum la noi în țară pentru un loc de muncă stabil.
Economia României a urcat constant de un deceniu, anul trecut creșterea economică fiind 4,7%. În 2010, PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat în funcție de prețuri, era de 53% din media UE. Iar în 2021 a ajuns la 74%.
Între timp, populația a scăzut de la 23,2 milioane în 1990 la, 19 milioane în prezent. Rata natalității s-a prăbușit după revoluția din 1989 și milioane de oameni au emigrat, scrie publicația citată.
The Economist arată că, în urmă cu o generația, românii stăteau la cozi pentru mâncare. Astăzi, la București s-au întors cozile, dar cei care se stau la ele nu mai sunt români. Pe o stradă, refugiații ucraineni se aliniază în fața unui centru de distribuire a ajutoarelor. În altă parte a Capitalei, nepalezi, oameni veniți din Bangladesh și alți cetățeni străini așteaptă în fața unui birou de imigrare pentru a-și înnoi permisele de muncă și de ședere – este descrierea jurnaliștilor.
Publicația scrie că țara noastră se confruntă acum cu o lipsă gravă de forță de muncă, asta și pentru că în ultimii ani s-au creat noi locuri de muncă. Hotelurile, barurile și restaurantele caută în disperare muncitor. Cel mai mare deficit deficit este în construcții.
Coada din fața biroului de imigrări din București este lungă. Jurnaliștii au stat de vorbă cu oamenii.
Nikky, o bonă nigeriană, spune că în mod ideal i-ar plăcea să lucreze în Marea Britanie, dar ar prefera să locuiască legal aici decât ilegal acolo.
Atharv, un inginer software din India, și Nico, un barman din Sri Lanka, nu vorbesc limba română, dar acest lucru nu s-a dovedit a fi un obstacol pentru ei până acum.
Este atât de greu să intri în birou, încât Nico a dormit pe trotuar peste noapte.
Sunt doar câteva dintre poveștile oamenilor veniți să lucreze în România și să-și contureze aici o viață nouă.
România a pornit de la 7.000 de muncitori străini în 2018, apoi a crescut treptat la 50.000 în 2021, iar anul trecut a fost aprobat un contingent de 100.000 de oameni. Patronatele vor şi mai mulţi.
În primele trei luni ale acestui an, restaurantele cu specific asiatic din Bucureşti au deschis peste 200 de noi locaţii, pentru a acoperi cererea celor aproximativ 100.000 de lucrători din Asia care muncesc în România.
O ordonanţă de urgenţă din octombrie 2022 le interzice muncitorilor străini să părăsească în primul an locul de muncă unde au contract şi să se reangajeze în altă parte, fără acordul scris al angajatorului. O formă de protecţie pentru patronii români.
România a atras preponderent cetățeni din Asia (Nepal, Sri Lanka, India, Vietnam, China şi Bangladesh), iar cei mai mulți lucrători străini aduși din afara UE sunt muncitori necalificați. În contextul războiului, în acest an, pe piaţa muncii din România s-au integrat şi peste 6.000 de ucraineni.
Principalele domenii de activitate pentru care s-au eliberat adeverințe în vederea ocupării locurilor de muncă vacante, în prima parte a anului trecut, sunt:
- – lucrări de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale – 22.649;
- – restaurante – 8.687;
- – activități de protecție și gardă – 6.620;
- – activități de contractare, pe baze temporare, a personalului – 6.070;
- – transporturi de mărfuri – 5.096;
- – lucrări de construcții ale altor proiecte inginerești n.c.a. – 4.824;
- – comerț cu amănuntul în magazine cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun – 3.537.
