Prima pagină » Lumină în pensiile speciale, Banca Mondială oferă mai multe scenarii: România a propus două soluții bune, pe termen lung

Lumină în pensiile speciale, Banca Mondială oferă mai multe scenarii: România a propus două soluții bune, pe termen lung

by B. R.
0 comment

Banca Mondială oferă României mai multe soluții în ceea ce privește reforma pensiilor speciale. Întregul proiect elaborat de Guvern merge în direcția corectă, arată specialiștii de la Banca Mondială care au analizat soluțiile. Cu referire la pensiile militare, Banca Mondială a sesizat că ponderea lor față de pensiile obișnuite a scăzut în ultimii ani. Concret, o pensie militară era în medie de trei ori mai mare decât una obișnuită, iar în prezent a ajuns să fie de aproximativ 2,4 ori mai mare. 

România a propus patru soluții pentru reforma pensiilor militare. Primele două ar putea genera rezultate bune în timp, însă ultimele două nu sunt sustenabile, avertizează Banca Mondială:

Scenariile de reformă propuse de Banca Mondială:

1. Menținerea actualelor prevederi legislative – Acest scenariu ia în considerare o rată de înlocuire de 65% pentru o formulă de beneficii pentru carieră pe 25 de ani, cu o reducere (sau creștere) de 1% pentru fiecare an de serviciu sub (sau peste) ținta de 25 de ani și baza de venit de 6 luni pentru calcul a pensiilor. Include, de asemenea, indexarea anuală a prestațiilor de 2,8% în 2022, 7,8% în 2023 și inflația decalată de 2 ani, după aceea, urmând regulile actuale de indexare.

În ipoteza că salariile în economie vor crește mai mult decât inflația, este de așteptat ca adecvarea relativă a beneficiilor să scadă. În timp ce pensia medie brută astăzi reprezintă aproximativ 77% din salariul mediu pe economie, se preconizează că acest raport va scădea la 63% până în 2030 și va scădea sub 50% până în 2037. Impactul pe termen lung al reformelor ce au vizat pensiile militare în trecut (în principal reducerea ratei de înlocuire la 65% și trecerea la indexarea în funcție de rata inflației) ar reduce rata beneficiilor pe termen lung la niveluri comparabile cu pensia generală sistem;

2. Perioada de referință de 12 luni 

Această modificare are un impact modest asupra cheltuielilor cu pensiile și asupra nivelurilor pensiilor în comparație cu scenariul de bază. Cheltuielile totale cu pensiile sunt reduse cu cel mult 2% în perioada de simulare și rămân la niveluri similare față de valoarea de referință pe toată perioada de simulare (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,72% PIB).

3. Rata de înlocuire de 45%

Acest scenariu presupune o modificare a formulei, astfel încât rata țintă de înlocuire să scadă la 45% pentru o carieră de 25 de ani în sistem.

Acest scenariu ar reduce semnificativ cheltuielile cu pensiile și nivelul beneficiilor. Cheltuielile cu pensiile urmează o traiectorie descendentă mai marcată după 2027, ajungând la 0,6% din PIB până în 2047 și apropiindu-se de 0,5% din PIB până în 2070 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,62% din PIB). Nivelurile relative ale beneficiilor scad mai rapid în acest scenariu, raportul beneficiilor scăzând sub 60% până în 2032 și sub 40% până în 2047.

Cu toate acestea, adecvarea beneficiului va scădea substanțial, eliminând potențial economiile de cheltuieli proiectate.

Până în 2070, rata beneficiilor va converge către cea proiectată pentru sistemul general de pensii datorită ratei de indexare mai scăzute utilizate. Acest lucru poate duce la presiuni sporite de a revizui salariile militare, de a implementa măsuri ad-hoc pentru a ține evidența între salariile din economie și pensiile militare sau de a schimba regulile de indexare – oricare dintre acestea ar putea elimina economiile proiectate. Așadar, pe termen lung, acest scenariu nu ar duce la reducerea cheltuielilor.

4. Perioada de referință la nivelul întregii cariere – Acest scenariu evaluează impactul prelungirii perioadei de referință pentru calcularea câștigurilor medii de la perioada curentă de 6 luni la o medie pe întreaga carieră.

Rezultatele acestei eventuale modificări ar fi similare cu rezultatele menționate pentru scenariul anterior (rata de înlocuire de 45%).  Precum scenariul precedent, cheltuielile cu pensiile scad sub 0,6% din PIB după 2047 și sub 0,5% după 2068 (cu cheltuielile medii pe termen lung de 0,61% din PIB).

De asemenea, raportul mediu al beneficiilor urmează un model foarte asemănător ca în scenariul anterior. Raportul dintre pensia militară medie și salariul mediu pe economie scade în acest scenariu sub 60% după 2029 și ajungând la 30% până în 2060, cu prestații medii puțin mai mici spre sfârșitul perioadei.

Banca Mondială vine cu următoarele argumente:

Modificările la planul de pensii militare care au avut loc în perioada 2015-2019 sunt de așteptat să aibă un impact pe termen lung, având ca rezultat scăderea treptată a cheltuielilor cu pensiile militare ca pondere din PIB și, în timp, reducerea generozității prestației în comparație, la prestația medie în sistemul general de pensii. În 2019, pensia medie a pensiei militare a fost de peste 3 ori mai mare decât prestația medie în sistemul general de pensii. În 2022, însă, raportul s-a redus la 2,4 ori.

Citeste si:

Lasa un comentariu

DM News

News day by day!

@ 2023 – DM News All Right Reserved.

Are you sure want to unlock this post?
Unlock left : 0
Are you sure want to cancel subscription?