Responsabilitatea României este să ajute Republica Moldova să se „desprindă definitiv din influența nefastă a Rusiei”, care „slăbește greu strânsoarea teritoriilor vremelnic ocupate”, a declarat premierul Nicolae Ciucă, în cadrul unui discurs care a marcat aniversarea unirii Basarabiei cu România.
România va face orice efort ca Republica Moldova să continue pe drumul său spre integrarea în Uniunea Europeană, a susține Ciucă.
Cu ocazia aniversării a 105 ani de la Unirea Basarabiei cu România, premierul Nicolae Ciucă a declarat că țării noastre îi revine responsabilitatea de a susține Republica Moldova cu tot ceea ce este necesar pe drumul său european, pentru a se desprinde definitiv de influența nefastă a Rusiei.
„Istoria ne învață că agresiunea militară, dominația ilegitimă și discriminarea națiunilor nu pot dăinui. Ne-o dovedesc aspirațiile dintotdeauna ale popoarelor, inclusiv ale poporului român, de a trăi liber, demn, unit și democratic. Iar acestea își găsesc cea mai concretă expresie în Marea Unire din 1918, începută la 27 martie cu revenirea Basarabiei la patria mamă, România. Astăzi ne revine nouă responsabilitatea de a menține unitatea de eforturi pentru a susține Republica Moldova cu tot ceea ce este necesar pe drumul său european, pentru a se desprinde definitiv din influența nefastă a Rusiei și a consemna pe deplin lichidarea consecințelor Pactului Ribbentrop-Molotov, înțelegerea rușinoasă între cei doi criminali ai secolului trecut, Hitler și Stalin”, a explicat Ciucă.
Premierul a lăudat spiritul românesc care a dăinuit în Republica Moldova sub ocupația rusească.
„Ruptă din principatul Moldovei de peste 100 de ani, în 1812, de către Imperiul Țarist, Basarabia a arătat cât de puternic au putut dăinui spiritul românesc și o majoritate românească, în ciuda rusificării forțate. Atunci, în condițiile vitrege ale Primului Război Mondial, când România lupta împotriva a trei mari imperii, s-a văzut foarte clar dorința românilor basarabeni de a trăi liberi și de a se uni cu Țara. Revoluțiile din februarie și octombrie 1917 au creat spațiul pentru ca identitatea românească a Basarabiei să se reafirme și ca românii basarabeni să-și creeze propriile structuri reprezentative și de conducere, între care Sfatul Țării, care a condus Basarabia legitim și legal, după transferul real al puterii din partea guvernatorilor ruși, din noiembrie 1917. Iar pașii spre Unire s-au făcut într-o manifestare deplină a principiului autodeterminării popoarelor, cu larga susținere publică a tuturor cetățenilor, în acțiuni recunoscute internațional care au culminat prin Unirea Basarabiei cu România, votată în ședința Sfatului Țării la care a participat premierul de atunci al României, Alexandru Marghiloman”, a amintit Ciucă.
