Până în 2018, existau trei mari biserici ortodoxe în Ucraina: Biserica Ortodoxă Ucraineană cu Patriarhia la Kiev, Biserica Ortodoxă Autocefală Ucraineană, Biserica Ortodoxă Ucraineană, afiliată Patriarhiei ruse de la Moscova.
În 2018, primele două se unifică împreună cu o parte dintre preoții bisericii afiliate Moscovei și formează Biserica Ortodoxă a Ucrainei. Această biserică a dobândit o trăsătură mai naționalistă, impunând ca slujbele să se țină în limba ucraineană.
Într-un sondaj realizat tot în 2018, dintre cei 71,7% dintre ucraineni care s-au declarat credincioși, 67,3% au susținut că sunt ortodocși. Dintre aceștia, 28,7% au spus că sunt afiliați Patriarhiei Kievului, 23,4% au spus doar că sunt ortodocși, fără a indica o afiliere, 12,8% au susținut că sunt afiliați Patriarhiei Moscovei, 0,3% Bisericii Ortodoxe Autocefale Ucrainene, iar 1,9% altor biserici ortodoxe din Ucraina.
În Ucraina sunt 121 de parohii ortodoxe în care slujba se ține în limba română. Dintre acestea, 110 au afiliere moscovită și sunt în regiunile Cernăuți și Odessa. Alte șapte parohii se află în regiunea Transcarpatica și au ieșit de sub tutela canonică a Bisericii ruse, iar patru parohii din regiunea Odessa sunt parte Bisericii Ortodoxe Române, prin afiliere la Mitropolia Basarabiei, revenite în BOR după încheierea Războiului Rece și a dominației sovietice.
Pe 27 mai 2022, Biserica Ortodoxă Ucraineană cu afiliere la Moscova, din care fac parte și cele mai multe parohii românești, a convocat un consiliu în urma căruia au condamnat declarațiile Patriarhului Kiril al Bisericii Ortodoxe Ruse care a susținut invazia rusă în Ucraina.
Pe 1 decembrie 2022, președintele Zelenski a emis decretul cu nr. 820/2022, prin care a aprobat decizia Consiliului Național de Securitate și Apărare de a dispune Radei Supreme a Ucrainei ca în două luni să prezinte spre examinare un proiect de lege „privind imposibilitatea ca organizațiile religioase afiliate centrelor de influență din Federația Rusă să funcționeze în Ucraina”.
Canonic vorbind, în această situație se află și cele mai multe dintre parohiile din comunitățile de români (110/121), care au rămas în această subordonare canonică pentru a putea continua susținerea slujbelor în limba română. Mai multe organizații civice ale românilor din afara țării susțin acum ca parohiile românești din Ucraina să revină la Biserica Ortodoxă Română, fie prin afiliere la Mitropolia Basarabiei, de la Chișinău, care s-a reînființat după perioada sovietică, fie prin reînființarea Mitropoliei Bucovinei, cu sediul la Cernăuți, ca parte a Bisericii Ortodoxe Române.
Credința românilor ortodocși din Ucraina nu poate fi condamnată – indiferent de acuzațiile aduse de securitatea ucraineană! Rezolvarea problemelor de securitate invocate de ucraineni pentru raziile din bisericile românești din Ucraina nu trebuie să se transforme într-o prigoană a credincioșilor ortodocși de etnie română și nici o prigoană împotriva limbii române. Faptele unor indivizi – dacă ele există cu adevărat – nu trebuie să fie transformate într-o culpă colectivă în numele căreia se face o epurare etnică și religioasă a comunităților românești din Ucraina.
Există două soluții la problema bisericilor ortodoxe românești din Ucraina: 1. statul ucrainean și Biserica Ortodoxă a Ucrainei (Patriarhia de la Kiev) să permită oficierea slujbelor în limba română, în comunitățile de români și 2. organizarea unor consultări în comunitățile ortodoxe românești din Ucraina pentru retragerea din Biserica Ortodoxă Ucraineană, derivată din Patriarhia rusă de la Moscova și revenirea lor în Biserica Ortodoxă Română – Patriarhia Română.
Legea ucraineană permite afilierea unor centre religioase din Ucraina la centre religioase din afara țării. „Statul recunoaște dreptul unei comunități religioase la subordonarea ei canonică și organizatorică oricărui centru religios (conduceri religioase) din Ucraina și de peste hotare și schimbarea liberă a acestei subordonări prin efectuarea modificărilor corespunzătoare în Statutul (regulamentul) comunității religioase”.
Biserica Ortodoxă Română nu a recunoscut niciodată desființarea Mitropoliei Basarabiei și Mitropoliei Bucovinei din perioada sovietică. Comunicatul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 9 aprilie 1992 subliniază: „Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române nu a recunoscut niciodată desfiinţarea Mitropoliei Basarabiei, cu sediul la Chişinău, şi a Mitropoliei Bucovinei, cu sediul la Cernăuţi. Patriarhia Română nu a acceptat şi nu poate accepta niciodată consecinţele nefaste ale pactului Ribbentrop-Molotov”.
