Documente și declarații oficiale, atât de la Ministerul Mediului, de la Ministerul Transporturilor, dar și de la alte instituții ale statului român atestă că niciodată, nimeni, nici din Ucraina și nici din Român nu a înștiințat și cu atât mai puțin nu a cerut permisiunea pentru dragarea în adâncime pe canalul Bâstroe sau pe brațul Chilia, conform celor transmise de comunicatorii PSD. Corespondența instituțională arată că Ucraina a solicitat României punct de vedere oficial doar pentru extinderea portului Ismail.
Cronologie și documente oficiale:
- La 22 iunie 2022 Ministerul Mediului din Ucraina transmite o notificare de 8 pagini Ministerului Mediului din România privind impactul de mediu în urma lucrărilor de extindere a portului Ismail.
Nu există nicio referire la adâncirea canalului Bâstroe!
- În data de 15 decembrie 2022 Ministerul Mediului din România face public pe site-ul său studiul de mediu trimis de Ucraina – 520 de pagini – raport realizat pe parcursul anului 2022 și finalizat în octombrie 2022.
- Titlul Raportului face trimitere exclusivă la extinderea infrastructurii portului Ismail. Însă în cuprinsul său se face pentru prima dată referirea la faptul că investiția se efectuează și în lungul canalului navigabil Ceatal Ismail-Vâlcov.
- În data de 1 Februarie 2023, după analiza făcută de specialiștii români asupra Raportului de Mediu trimis de Ucraina, ministrul român al Mediului, într-o scrisoare de opt pagini, răspunde cu observații profesionale care anticipează efectele grave ale acțiunii Ucrainei prin adâncirea radei portului Ismail dar și a căilor de acces către acesta – Chilia și Bâstroe – și transmite fără echivoc faptul că România susține menținerea canalului Sulina ca unicul canal pentru navigația internațională, care evident că rămâne și la dispoziția Ucrainei.
- În fapt, Ucraina a inițiat încă din mai 2003 proiectul de construire a unui canal de navigație în zona Bâstroe.
- România, în temeiul convențiilor și acordurilor internaționale, a reușit să blocheze această inițiativă, de comun acord cu partenerii săi externi.
- Ucraina n-a renunțat, și-n contextul dramatic al războiului cu Rusia Consiliul său de miniștri a decis reluarea proiectului printr-o rezoluție adoptată în Consiliul de Miniștri la începutul anului 2022 – nr.136/09.02.2022, deci înainte de începerea războiului – rezoluție menționată de altfel și în Raportul privind impactul asupra mediului, transmis de Ucraina României.
Concluzia se impune de la sine: Ucraina, profitând de situația sa, de sprijinul internațional care-i este acordat, de circumstanțele războiului împotriva invadatorilor ruși, a pus România în fața faptului împlinit pentru a-și atinge un mai vechi obiectiv strategic. A adâncit canalul Bâstroe până la cel puțin 7-8 metri, fapt care ar permite navelor maritime să ajungă până la porturile sale dunărene, dacă va (mai) adânci și brațul Chilia.
Acestea sunt faptele, iar adevărul trebuie spus atunci când e vorba de interesele esențiale ale țării și de riscul ca un patrimoniu unic, precum Delta Dunării, să fie grav afectat!
Cu toții înțelegem bine situația de o gravitate extraordinară în care se află Ucraina, i-am acordat și îi vom acorda tot sprijinul posibil pentru a rezista și a învinge Rusia invadatoare. Asta nu înseamnă însă că ar trebui să tăcem și să-i îngăduim orice! În plus, e absolut de neacceptat ideea că orice critică la adresa Ucrainei servește intereselor Moscovei.
Poate fi depășit acest diferend cu Ucraina prin dialog și colaborare onestă? Poate că da, poate că nu. Însă e datoria instituțiilor abilitate din ambele țări să convină soluțiile potrivite pentru binele comun.
