Potrivit dicţionarului de economie, deficitul bugetar este soldul negativ al bugetului public între veniturile încasate şi cheltuielile efectuate până la încheierea execuţiei bugetare.
În România, de la 5,7% în 2022, în 2023, potrivit proiecției bugetare, deficitul ar urma să ajungă la 4,4% din PIB. Guvernul şi-a propus reducerea deficitului faţă de 2022, cu o creştere a veniturilor de 14% pe tot anul 2023, peste avansul cheltuielilor de 10%, conform proiectului de buget.
Ministerul Finanțelor ne anunță că primele două luni ale anului 2023 s-au încheiat cu un deficit bugetar de 1,07 % din PIB, respectiv 17,04 mld lei.
Creșterea deficitului este un efect al creșterii cu peste 85% a investițiilor, comparativ cu perioada similară a anului precedent. Asta înseamnă că de această dată banii împrumutați de Ministerul Finanțelor se duc preponderent în investiții, nu în consum, cum s-a întâmplat mai mereu în trecut. Dacă așa stau lucrurile, avem de-a face cu o schimbare radicală a politicii bugetare.
O altă cauză a deficitului este compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale. Această măsură a ținut economia în viață în perioada de criză energetică. A fost o măsură necesară fără de care am fi asistat la falimente pe scară largă și la un șomaj ridicat. Nu în ultimul rând, în acest deficit mai mare se regăsesc și măsurile din Programul Sprijin pentru România, prin care au fost și sunt protejate categoriile cele mai vulnerabile în fața creșterii prețurilor: familiile cu copii, pensionarii etc. România a avut o creștere cu peste 77% a rambursărilor de TVA, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut (+1,82 mld. lei). Acest lucru a asigurat capitalul de lucru al companiilor în contextul crizei economice.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 11,47 mld lei, în creștere cu 23,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, iar aici avem următoarele cauze principale:
- creșterea acestor cheltuieli la bugetele locale (+24,6%)
- creșterea cheltuielilor cu medicamentele compensate sau gratuite (+25%)
- subvenții pentru transportul de călători, pentru agricultori și pentru compensarea facturilor la energie și gaze naturale pentru firme (+27,52%)
- creșterea cheltuielilor pentru proiectele cu finanțare europeană, ca urmare a creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene (+26,6%)
Deficitul bugetar a devenit în prezent un fenomen obişnuit, în multe ţări nu doar în România, pe fundalul amplificării cheltuielilor publice, a crizelor prezente pe majoritatea palierelor, deficitul bugetar constituind azi una dintre cele mai dificile probleme cu care s-a confruntat politica economică.
