Raportul Comisiei Parlamentare de anchetă pentru achizițiile din timpul pandemiei ne arată dimensiunea uriașă a risipei și jafului guvernărilor de dreapta care au condus țara în acea perioadă: 102 dosare penale, izolete la preț de automobil și peste 80 de milioane de doze de vaccin achiziționate cu nemiluita de miniștrii Sănătății de la USR. Așadar, în timp ce amenințau românii să stea închiși în case, ei dădeau petreceri la Guvern și jefuiau România, lucru care începe încet, încet să fie dovedit.
Cei care au participat la acest jaf organizat și la risipirea banilor publici ridică astăzi vocea de pe băncile opoziției și vorbesc despre standarde de integritate și grija pentru banul public. Mai sunt credibili? Ei bine, nu. Toate anchetele penale trebuie duse însă până la capăt, cât mai repede, pentru ca cei care au furat să răspundă în fața legii.
Sistemul de sănatate a fost cel mai predispus la corupție, mai ales în perioada pandemiei. Niciun alt sistem nu a avut în acea perioadă atât de multe informații contradictorii, atât de multe incertitudini, dar și atât de multe…cheltuieli. Să fim serioși și să spunem deschis: susceptibilitatea la corupție este o caracteristică sistemică a sistemelor de sănătate, oriunde în lume. Sumele enorme alocate de guvernele de dreapta din România pentru sănătate în acea perioadă au facut sectorul sănătății extrem de profitabil și, prin urmare, deosebit de vulnerabil la corupție.
Comisia Europeană, în „Studiu privind corupția în sectorul sănătății”, oferă o clasificare simplă a corupției în acest domeniu:
1. mită în furnizarea de servicii medicale,
2. corupție în achiziții publice,
3. relații de marketing necorespunzătoare,
4. utilizarea greșită a pozițiilor de nivel (înalt),
5. cereri de rambursare necuvenite și
6. fraudă și delapidare de medicamente și dispozitive medicale.
După cum se vede, lucrurile sunt cunoscute și arhicunoscute, iar pandemia a generat deopotrivă disperare și oportunități. Personaje ca Florin Cîțu, Vlad Voiculescu sau Ioana Mihăilă au dispărut din raza vizuală media. Aproape că am uitat de ei. Nu-i va întreba nimeni niciodată nimic, deși, pentru mulți oameni corupția a fost o sursă de lungă durată de neîncredere și furie împotriva acestor ministri, prim-miniștri și a guvernelor lor.
Așa e și la noi, așa e și la alții… Spun asta pentru că Transparency International estimează că 7,5 trilioane de dolari în fiecare an sunt cheltuiți pentru sănătatea publică la nivel global, dintre care 500 de miliarde de dolari sunt deturnați din cauza corupției.
Atâta doar, că mai sunt țări, deloc puține, care fac și acum arestări pentru corupția din pandemie: Canada, Argentina, Marea Britanie, Peru, Spania, Polonia, Kenya etc. Ce facem noi? Nimic, după cum simplu se vede.
România nu e pregătită pentru o nouă pandemie, o nouă criză în sănătate. E nevoie de reformă. Va mai dura mult… dar măcar știm de unde să începem?
