Sunt luni de zile de când vorbim despre criza energetică, prețul energiei electrice, încălzire, mărfuri, inflație. Cuvântul „recesiune” a început să fie folosit frecvent în toate țările.
Rusia a pornit și oprit în mod arbitrar fluxul de gaz de luni de zile, iar îngrijorările cresc pe măsură ce iarna se apropie. Chiar și țările care sunt mai puțin dependente de Rusia, printre care și România, sunt grav afectate de escaladarea prețurilor de pe piețele globale.
De exemplu, gigantul german al aluminiului Speira GmbH a anunțat că își va reduce producția de aluminiu cu 50%. Anunțând că reducerea producției va începe în octombrie și că sunt planificate disponibilizări obligatorii, compania a spus: „Ne confruntăm cu provocări similare ca multe alte fabrici europene de turnare a aluminiului. Prețurile energiei au atins niveluri foarte ridicate în ultimele luni și nu ne așteptăm să scadă prea curând.”
Producătorul de sticlă Duralex, care operează în Franța de 77 de ani, a anunțat că scumpirea energiei nu permite ca productia să continue în condiții normale și, prin urmare, au decis să se oprească. Aceasta companie, care are o cifră de afaceri de 30 de milioane de euro pe an, a plătit o factură la energie de 3 milioane de euro.
Fabrica de hârtie suedeză Lessebo a frânat și ea producția din cauza creșterii prețurilor la electricitate. Într-o declarație privind închiderea, oficialii din Lessebo au declarat că factura lor anuală de energie electrică de 30 de milioane SEK(coroane suedeze) a crescut la 190 de milioane SEK.
În România, producătorul de aluminiu „Alro Slatina” a anunțat că va suspenda producția până în mai 2023 din cauza creșterii prețurilor la energie.
Dacă ne uităm un pic în urmă, vedem că prețul energiei electrice de 1 megawatt în Europa a fost de 86 de euro în medie în iulie 2021, iar această cifră a crescut la o medie de 332 de euro în iulie 2022.
În România s-a vorbit la un moment dat de faptul că această criză energetică poate fi pentru noi o oportunitate. Astăzi, suntem departe de a mai vorbi despre asta.
Președintele PSD a spus cu mult înainte ceea ce admite acum guvernatorul BNR, respectiv că prețurile la energie reprezintă principala cauză a inflației. Probabil că dacă Ministerul Energiei ar fi acționat mai hotărât în luna mai, când Marcel Ciolacu spunea că prețurile la energie reprezentau 42% din inflație, astăzi nu am fi ajuns ca această componentă să fie de 60-80% din creșterea prețurilor, cum afirmă guvernatorul BNR.
Social democrații au depus un amendament pentru ca prețurile plafonate să se acorde și celor care fac economii în acest an, nu doar celor care au avut un consum mai mic anul trecut. Acum președintele PNL, premierul Ciucă spune că amendamentul PSD aduce o modificare foarte bună, după ce anterior PNL susținea o altă abordare, respectiv raportarea la mediile lunare din ultimii 3 ani.
În România lucrurile se mișcă greu. Furnizorii de energie spun că nu ar putea să aplice plafonarea decisă de Parlament pentru familiile cu trei copii. Să reamintim totuși că Ministrul Energiei are obligația să pregătească procedurile necesare astfel încât până la dezbaterea și adoptarea finală în Camera Deputaților – care este for decizional – furnizorii să dețină toate datele necesare ca să aplice plafonarea si în cazul familiilor cu minim trei copii.
Dacă voința Parlamentului este ca familiile cu 3 copii să beneficieze de prețul plafonat de 0,68 lei/kwh, instituțiile abilitate trebuie organizeze procedurile și normele necesare astfel încât să se aplice legea. Ministerul Energiei și ANRE trebuie să stabilească mecanismul.
Și poate nu ar strica să luăm mai în serios ideea că singura cale pentru a ne depăși problemele, o reprezintă reglementarea generală a pieței de energie.
