Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a declarat vineri în cadrul evenimentului ”România – 1 an de solidaritate față de Ucraina”, organizat de Guvernul României împreună cu UNHCR și Agențiile ONU din România, că „lumea liberă a refuzat ștergerea de pe harta mondială a Ucrainei” și că „alături de partenerii strategici occidentali, România este decisă să sprijine Ucraina, atât timp cât va fi necesar.”
Șeful Executivului a enumerat mai multe domenii în care România a oferit sprijin Ucrainei:
- Acordarea de asistență umanitară refugiaților ucraineni prin misiuni internaționale de sprijin umanitar și prin dislocarea unui sprijin consistent de sute de tone de combustibil, generatoare, medicamente, alimente, îmbrăcămintede la nivelul Guvernului și al autorităților publice locale;
- Infrastructura națională rutieră, feroviară, fluvială și maritimă a fost pusă la dispoziția Ucrainei, plus accesul pe cele mai importante coridoare de sprijin internațional pentru a facilita transportul și tranzitul cerealelor;
- A fost adoptat un Plan Național de Măsuri de Incluziune și Protecție a refugiaților pe termen mediu și lung;
- În domeniul energetic, la inițiativa României a fost creată trilaterala România-Ucraina-Republica Moldova.
Redăm mai jos discursul integral al premierului:
Astăzi, se împlinește, din păcate, un an de la momentul în care Rusia a invadat Ucraina, declanșând un război cumplit pe teritoriul acestei țări. Un stat suveran și independent este agresat în cel mai direct și oribil mod, respectiv prin război și atac armat.
Într-o singură zi, ordinea și legile internaționale au fost călcate în picioare de către un stat care nu respectă democrația și nici valorile lumii libere. Un stat care își construiește relația cu țările vecine în baza unei atitudini imperiale, o atitudine care nu-și mai are locul în secolul 21.
Rusia și-a rezervat dreptul de a invada o țară, de a-i ucide populația civilă și de a-i distruge infrastructura: școli, grădinițe, spitale, drumuri. Orașe întregi au fost șterse de pe fața pământului în baza unui argument iluzoriu și abuziv, respectiv al dreptului istoric de a ”controla” teritorii.
Acest comportament, criminal și arbitrar, a arătat că puterea de la Moscova nu numai că disprețuiește opțiunile statelor de a-și alege propriul viitor, ci și faptul că este o amenințare directă la întreaga lume liberă. Și lumea liberă a luat atitudine! Lumea liberă a refuzat ștergerea de pe harta mondiala a Ucrainei și azi vorbim, de fapt, despre eșecul strategic imens al puterii de la Moscova.
Astfel, invazia rusă din 24 februarie 2022 a fost un puternic semnal de alarmă pentru întregul continent european, pentru NATO și pentru UE. Alături de curajul formidabil al poporului ucrainean, sprijinul Occidentului pentru Ucraina este factorul care a jucat un rol decisiv în blocarea planurilor conducerii politice ale Rusiei.
La un an de la invadarea Ucrainei, obiectivele centrale ale Kremlinului – așa-numita „denazificare” și așa-numita „demilitarizare” – au fost ratate. Conducerea politică și militară a Rusiei a estimat greșit capacitatea statelor occidentale de a se uni și voința Ucrainei de a-și apăra dorința de a fi parte a lumii libere.
Rusia a estimat greșit forța valorilor democratice, și mai cu seamă omenia și dârzenia popoarelor care cred în aceste valori.
Poziția României a fost foarte clară chiar de la începutul invaziei ruse și rămâne fermă: solidaritate deplină cu partenerii din NATO și UE plus sprijin puternic pentru Ucraina în contracararea agresiunii. Alături de partenerii strategici occidentali, România este decisă să sprijine Ucraina, atât timp cât va fi necesar.
Totodată, societatea noastră, instituțiile, cetățenii și organizațiile neguvernamentale au răspuns simplu, rapid și eficient. Așa cum românii s-au arătat mereu empatici și săritori la nevoie, în toată istoria noastră, la fel am reacționat și acum și vom continua să ajutăm cu aceeași energie poporul și statul ucrainean.
Am reușit astfel, atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul întregii societăți, să acordăm o importantă asistență umanitară refugiaților ucraineni. Peste 3,6 milioane de cetățeni ucraineni ne-au trecut granițele în ultimele 12 luni, dintre care peste 2,5 milioane au beneficiat de sprijin direct de la Guvernul României sau partenerii noștri.
Peste 111.000 de cetățeni ucraineni s-au stabilit în România în această perioadă și beneficiază de cazare, masă, transport, educație, servicii medicale și sociale gratuite în țara noastră.
Prin HUB-ul de la Suceava au fost derulate 74 de misiuni internaționale de sprijin umanitar către Ucraina și Republica Moldova, în timp ce de la nivelul Guvernului și al autorităților publice locale a fost dislocat un sprijin consistent de sute de tone de combustibil, generatoare, medicamente, alimente, îmbrăcăminte și alte tipuri de sprijin logistic și umanitar. Toate acestea au fost posibile pentru că am avut un plan în două etape: intervenția de urgență și răspunsul pe termen mediu și lung pentru integrarea refugiaților.
România a fost prima țară din Uniunea Europeană care a adoptat un Plan Național de Măsuri de Incluziune și Protecție a refugiaților pe termen mediu și lung. Apoi a propus statelor europene un model de leadership și coordonare la nivel politic în domeniul integrării refugiaților, concretizat în Platforma de la București. Aceasta oferă și astăzi spațiul de dialog la nivel înalt pentru această situație umanitară fără precedent.
Totodată, suntem partenerul de încredere european și internațional care oferă și cele mai importante coridoare de sprijin internațional pentru Ucraina, punând la dispoziție infrastructura noastră națională rutieră, feroviară, fluvială și maritimă.
Astfel, România a fost printre statele care s-au implicat decisiv în facilitarea transportului și tranzitului cerealelor ucrainene și altor mărfuri către piețele internaționale. Am luat măsuri de extindere a capacităților de tranzit, care au vizat inclusiv porturile Constanța și Galați și căile ferate. Spre sfârșitul anului trecut, tranzitaseră România mai bine de jumătate din transporturile totale de cereale ale Ucrainei pe cale terestră.
O altă dimensiune a sprijinului pentru Ucraina a fost în domeniul energetic. La inițiativa României a fost creată trilaterala România-Ucraina-Republica Moldova, a cărei primă întâlnire a avut loc la Odessa și unde s-a discutat cooperarea energetică dintre țările noastre.
Totodată, România a fost unul dintre cei mai consecvenți și fermi susținători ai agendei europene a Kievului și Chișinăului, obiectiv politic de importanță majoră atins în iunie 2022 prin obținerea de către Ucraina și Republica Moldova a statutului de țări candidate la UE.
Pe lângă sprijinul direct pentru Ucraina, România a susținut acțiunile statelor occidentale de descurajare a Rusiei: a susținut puternic toate sancțiunile decise de Occident contra Rusiei și izolarea Rusiei pe plan internațional ca răspuns la agresiunea armată contra Ucrainei, a fost printre țările care au sesizat Curtea Penală Internațională cerând investigarea crimelor de război și împotriva umanității comise pe teritoriul Ucrainei și a anunțat că sprijină crearea unui mecanism pentru tragerea la răspundere a celor responsabili pentru atrocitățile comise în războiul ilegal al Rusiei contra Ucrainei. Această implicare a noastră și poziția solidară cu statele occidentale va continua.
Responsabilitatea statelor occidentale este de a opri acțiunile Kremlinului, care amenință nu doar Ucraina dar și întreaga lume liberă. Să nu uităm nicio clipă că o înfrângere a Ucrainei ar însemna anularea fundamentelor pe care sunt construite societățile democratice. Observăm cu toții că acest conflict nu se desfășoară doar pe câmpul de luptă, ci și pe cel informațional. Războiul informațional pe care îl susține Rusia este la fel de periculos ca și cel convențional.
Prin acest război hibrid, Rusia speră să dezbine societățile occidentale și să le facă mai slabe. Să fim atenți, așadar, la extremismul politic din țările UE și subminarea valorilor democrației. Aceasta ar putea fi, din păcate, poarta de intrare pentru interesele Rusiei în Europa. România nu este o excepție, fiind o țintă a războiului hibrid purtat de Kremlin.
Iată de ce, solidaritatea și unitatea societății românești este crucială în aceste timpuri.
Totodată, stabilitatea guvernării este un factor esențial pentru răspunsul consolidat al țării noastre la amenințările din regiune și pentru susținerea opțiunii Ucrainei de a fi parte a lumii libere.
Recentul summit B9 de la Varșovia a arătat că Occidentul este puternic atunci când este unit. O astfel de poziție este un semnal extrem de important pe care îl dăm lumii întregi și, implicit, poporului ucrainean. Mesajul nostru este că nu cedăm în fața agresiunii și forței brute, care subminează fundamentele lumii libere, ci că suntem determinați să ne apărăm modul de viață bazat pe statul de drept, pe democrație și pe libertate.
Mesajul meu pentru familiile pe care le găzduim azi în România este: aici veți fi ocrotiți, oricât va fi nevoie!
Mesajul meu pentru conducerea de la Kiev, pentru populația civilă și pentru luptătorii, curajoși, care apără azi întreaga lume liberă este: suntem cu voi cât va fi nevoie!
